1Atunci Isus, pe când cuvânta gloatelor și ucenicilor Săi,
Isus mustră pe cărturari şi farisei
2a zis: „Cărturarii și fariseii șed pe scaunul lui Moise.
3Deci toate lucrurile pe care vă spun ei să le păziți, păziți-le și faceți-le; dar după faptele lor să nu faceți. Căci ei zic, dar nu fac.
4Ei leagă sarcini grele și cu anevoie de purtat și le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor să le miște.
5Toate faptele lor le fac pentru ca să fie văzuți de oameni. Astfel, își fac filacteriile late, își fac poalele veșmintelor cu ciucuri lungi;
6umblă după locurile dintâi la ospețe și după scaunele dintâi în sinagogi;
7le place să le facă oamenii plecăciuni prin piețe și să le zică: „Rabi! Rabi!”
8Voi să nu vă numiți Rabi! Fiindcă Unul singur este Învățătorul vostru: Hristos, și voi toți sunteți frați.
9Și „Tată” să nu numiți pe nimeni pe pământ; pentru că Unul singur este Tatăl vostru: Acela care este în ceruri.
10Să nu vă numiți „Dascăli”; căci Unul singur este Dascălul vostru: Hristosul.
11Cel mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru.
12Oricine se va înălța va fi smerit; și oricine se va smeri va fi înălțat.
Nelegiuirile cărturarilor şi fariseilor
13Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici! Pentru că voi închideți oamenilor Împărăția cerurilor: nici voi nu intrați în ea, și nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsați să intre.
14Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici! Pentru că voi mâncați casele văduvelor, în timp ce, de ochii lumii, faceți rugăciuni lungi; de aceea veți lua o mai mare osândă.
15Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici! Pentru că voi înconjurați marea și pământul ca să faceți un tovarăș de credință; și, după ce a ajuns tovarăș de credință, faceți din el un fiu al gheenei, de două ori mai rău decât sunteți voi înșivă.
16Vai de voi, povățuitori orbi, care ziceți: „Dacă jură cineva pe Templu, nu este nimic; dar dacă jură pe aurul Templului, este legat de jurământul lui.”
17Nebuni și orbi! Care este mai mare: aurul sau Templul, care sfințește aurul?
18„Dacă jură cineva pe altar, nu este nimic, dar dacă jură pe darul de pe altar, este legat de jurământul lui.”
19Nebuni și orbi! Care este mai mare: darul sau altarul, care sfințește darul?
20Deci cine jură pe altar jură pe el și pe tot ce este deasupra lui;
21cine jură pe Templu jură pe el și pe Cel ce locuiește în el;
22și cine jură pe cer jură pe scaunul de domnie al lui Dumnezeu și pe Cel ce șade pe el.
23Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici! Pentru că voi dați zeciuială din izmă, din mărar și din chimen și lăsați nefăcute cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila și credincioșia; pe acestea trebuia să le faceți, și pe acelea să nu le lăsați nefăcute.
24Povățuitori orbi, care strecurați țânțarul și înghițiți cămila!
25Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici! Pentru că voi curățați partea de afară a paharului și a blidului, dar înăuntru sunt pline de răpire și de necumpătare.
26Fariseu orb! Curăță întâi partea dinăuntru a paharului și a blidului, pentru ca și partea de afară să fie curată.
27Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici! Pentru că voi sunteți ca mormintele văruite, care pe din afară se arată frumoase, iar pe dinăuntru sunt pline de oasele morților și de orice fel de necurățenie.
28Tot așa și voi, pe din afară vă arătați neprihăniți oamenilor, dar pe dinăuntru sunteți plini de fățărnicie și de fărădelege.
29Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici! Pentru că voi zidiți mormintele prorocilor, împodobiți gropile celor neprihăniți
30și ziceți: „Dacă am fi trăit noi în zilele părinților noștri, nu ne-am fi unit cu ei la vărsarea sângelui prorocilor.”
31Prin aceasta mărturisiți despre voi înșivă că sunteți fiii celor ce au omorât pe proroci.
32Voi, dar, umpleți măsura părinților voștri!
33Șerpi, pui de năpârci! Cum veți scăpa de pedeapsa gheenei?
34De aceea, iată, vă trimit proroci, înțelepți și cărturari. Pe unii din ei îi veți omorî și răstigni, pe alții îi veți bate în sinagogile voastre și-i veți prigoni din cetate în cetate;
35ca să vină asupra voastră tot sângele nevinovat care a fost vărsat pe pământ, de la sângele neprihănitului Abel până la sângele lui Zaharia, fiul lui Barachia, pe care l-ați omorât între Templu și altar.
36Adevărat vă spun că toate acestea vor veni peste neamul acesta.
Pedeapsa Ierusalimului
37Ierusalime, Ierusalime, care omori pe proroci și ucizi cu pietre pe cei trimiși la tine! De câte ori am vrut să strâng pe copiii tăi cum își strânge găina puii sub aripi, și n-ați vrut!
38Iată că vi se lasă casa pustie;
39căci vă spun că de acum încolo nu Mă veți mai vedea până când veți zice: „Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului!”