Către mai-marele cântăreţilor. De cântat ca şi „Crinii mărturiei”. Un psalm al lui Asaf
1(Către mai marele cântăreților. De cântat ca și „Crinii mărturiei”. Un psalm al lui Asaf.) Ia aminte, păstorul lui Israel, Tu care povățuiești pe Iosif ca pe o turmă! Arată-Te în strălucirea Ta, Tu care șezi pe heruvimi!
2Trezește-Ți puterea, înaintea lui Efraim, Beniamin și Manase, și vino în ajutorul nostru!
3Ridică-ne, Dumnezeule, fă să strălucească fața Ta, și vom fi scăpați!
4Doamne Dumnezeul oștirilor, până când Te vei mânia, cu toată rugăciunea poporului Tău?
5Îi hrănești cu o pâine de lacrimi și-i adăpi cu lacrimi din plin.
6Ne faci să fim mărul de ceartă al vecinilor noștri, și vrăjmașii noștri râd de noi între ei.
7Ridică-ne, Dumnezeul oștirilor! Fă să strălucească fața Ta, și vom fi scăpați!
8Tu ai adus o vie din Egipt, ai izgonit neamuri și ai sădit-o.
9Ai făcut loc înaintea ei, și ea a dat rădăcini și a umplut țara.
10Munții erau acoperiți de umbra ei, și ramurile ei erau ca niște cedri ai lui Dumnezeu.
11Își întindea mlădițele până la mare, și lăstarii până la Râu.
12Pentru ce i-ai rupt gardul acum, de-o jefuiesc toți trecătorii?
13O râmă mistrețul din pădure și o mănâncă fiarele câmpului.
14Dumnezeul oștirilor, întoarce-Te iarăși! Privește din cer și vezi! Cercetează via aceasta!
15Ocrotește ce a sădit dreapta Ta și pe fiul pe care Ți l-ai ales!…
16Ea este arsă de foc, este tăiată! De mustrarea feței Tale, ei pier!
17Mâna Ta să fie peste omul dreptei Tale, peste fiul omului pe care Ți l-ai ales!
18Și atunci nu ne vom mai depărta de Tine. Înviorează-ne iarăși, și vom chema Numele Tău.
19Doamne Dumnezeul oștirilor, ridică-ne iarăși! Fă să strălucească fața Ta, și vom fi scăpați!