66 versete~7 min de citire

Isus este dus la Pilat

1Când s-a făcut ziuă, toți preoții cei mai de seamă și bătrânii norodului au ținut sfat împotriva lui Isus, ca -L omoare.
2După ce L-au legat, L-au dus și L-au dat în mâna dregătorului Pilat din Pont.

Căinţa şi moartea lui Iuda

3Atunci Iuda, vânzătorul, când a văzut Isus a fost osândit la moarte, s-a căit, a dus înapoi cei treizeci de arginți, i-a dat preoților celor mai de seamă și bătrânilor
4și a zis: „Am păcătuit, căci am vândut sânge nevinovat.” „Ce ne pasă nouă?”, i-au răspuns ei. „Treaba ta.”
5Iuda a aruncat arginții în Templu și s-a dus de s-a spânzurat.
6Preoții cei mai de seamă au strâns arginții și au zis: „Nu este îngăduit -i punem în vistieria Templului, fiindcă sunt preț de sânge.”
7Și după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu banii aceiaȚarina olaruluica loc pentru îngroparea străinilor.
8Iată de ce țarina aceea a fost numită până în ziua de azi: „Țarina sângelui.”
9Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin prorocul Ieremia, care zice: „Au luat cei treizeci de arginți, prețul Celui prețuit, pe care L-au prețuit unii din fiii lui Israel;
10și i-au dat peȚarina olarului”, după cum îmi poruncise Domnul.”

Isus înaintea lui Pilat

11Isus S-a înfățișat înaintea dregătorului. Dregătorul L-a întrebat: „Ești TuÎmpăratul iudeilor”?” „Da”, i-a răspuns Isus, „sunt.”
12Dar n-a răspuns nimic la învinuirile preoților celor mai de seamă și bătrânilor.
13Atunci Pilat I-a zis: „N-auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?”
14Isus nu i-a răspuns la niciun cuvânt, așa se mira foarte mult dregătorul.

Întărirea hotărârii de moarte

15La fiecare praznic al Paștilor, dregătorul avea obicei sloboadă norodului un întemnițat pe care-l voiau ei.
16Pe atunci aveau un întemnițat vestit, numit Baraba.
17Când erau adunați la un loc, Pilat le-a zis: „Pe care voiți vi-l slobod? Pe Baraba sau pe Isus, care Se numește Hristos?”
18Căci știa din pizmă dăduseră pe Isus în mâinile lui.
19Pe când stătea Pilat pe scaun la judecată, nevasta sa a trimis -i spună: „ n-ai nimic a face cu Neprihănitul acesta; căci azi am suferit mult în vis din pricina Lui.”
20Preoții cei mai de seamă și bătrânii au înduplecat noroadele ceară pe Baraba, iar pe Isus -L omoare.
21Dregătorul a luat cuvântul și le-a zis: „Pe care din amândoi voiți vi-l slobod?” „Pe Baraba”, au răspuns ei.
22Pilat le-a zis: „Dar ce fac cu Isus, care Se numește Hristos?” „ fie răstignit!”, i-au răspuns cu toții.
23Dregătorul a zis: „Dar ce rău a făcut?” Ei au început strige și mai tare: „ fie răstignit!”
24Când a văzut Pilat n-ajunge la nimic, ci se face mai multă zarvă, a luat apă, și-a spălat mâinile înaintea norodului și a zis: „Eu sunt nevinovat de sângele Neprihănitului acestuia. Treaba voastră!”
25Și tot norodul a răspuns: „Sângele Lui fie asupra noastră și asupra copiilor noștri.”

Batjocurile ostaşilor

26Atunci Pilat le-a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, după ce a pus -L bată cu nuiele, L-a dat în mâinile lor, ca fie răstignit.
27Ostașii dregătorului au dus pe Isus în pretoriu și au adunat în jurul Lui toată ceata ostașilor.
28L-au dezbrăcat de hainele Lui și L-au îmbrăcat cu o haină stacojie.
29Au împletit o cunună de spini, pe care I-au pus-o pe cap, și I-au pus o trestie în mâna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea Lui, își băteau joc de El și ziceau: „Plecăciune, Împăratul iudeilor!”
30Și scuipau asupra Lui și luau trestia și-L băteau în cap.
31După ce și-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina stacojie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui și L-au dus -L răstignească.

Răstignirea

32Pe când ieșeau afară din cetate, au întâlnit pe un om din Cirene, numit Simon, și l-au silit ducă crucea lui Isus.
33Când au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă: „Locul căpățânii”,
34I-au dat bea vin amestecat cu fiere; dar, când l-a gustat, n-a vrut bea.
35După ce L-au răstignit, I-au împărțit hainele între ei, trăgând la sorți, pentru ca se împlinească ce fusese vestit prin prorocul care zice: „Și-au împărțit hainele Mele între ei, și pentru cămașa Mea au tras la sorți.”
36Apoi au șezut jos și-L păzeau.
37Și I-au scris deasupra capului vina: „Acesta este Isus, Împăratul iudeilor.”
38Împreună cu El au fost răstigniți doi tâlhari: unul la dreapta, și celălalt la stânga Lui.

Batjocurile trecătorilor

39Trecătorii își băteau joc de El, dădeau din cap
40și ziceau: „Tu, care strici Templul și-l zidești la loc în trei zile, mântuiește-Te pe Tine însuți! Dacă ești Tu Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce!”
41Preoții cei mai de seamă, împreună cu cărturarii și bătrânii, își băteau și ei joc de El și ziceau:
42Pe alții i-a mântuit, iar pe Sine nu Se poate mântui! Dacă este El Împăratul lui Israel, Se coboare acum de pe cruce, și vom crede în El!
43S-a încrezut în Dumnezeu: -L scape acum Dumnezeu, dacă-L iubește. Căci a zis: „Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!”
44Tâlharii care erau răstigniți împreună cu El, Îi aruncau aceleași cuvinte de batjocură.

Întunericul

45De la ceasul al șaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată țara.
46Și pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Eli, Eli, lama sabactani?”, adică: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?”
47Unii din cei ce stăteau acolo, când au auzit aceste vorbe, au zis: „Strigă pe Ilie!”
48Și îndată, unul din ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu oțet, l-a pus într-o trestie și I-a dat bea.
49Dar ceilalți ziceau: „Lasă vedem dacă va veni Ilie -L mântuiască.”
50Isus a strigat iarăși cu glas tare și Și-a dat duhul.

Perdeaua dinăuntrul Templului se rupe

51Și îndată perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat,
52mormintele s-au deschis, și multe trupuri ale sfinților care muriseră au înviat.
53Ei au ieșit din morminte, după învierea Lui, au intrat în sfânta cetate și s-au arătat multora.
54Sutașul și cei ce păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ și cele întâmplate, s-au înfricoșat foarte tare și au zis: „Cu adevărat, Acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!”
55Acolo erau și multe femei care priveau de departe; ele urmaseră pe Isus din Galileea, ca -I slujească.
56Între ele era Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov și a lui Iose, și mama fiilor lui Zebedei.

Înmormântarea lui Isus

57Spre seară, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era și el ucenic al lui Isus.
58El s-a dus la Pilat și a cerut trupul lui Isus. Pilat a poruncit i-L dea.
59Iosif a luat trupul, L-a înfășurat într-o pânză curată de in
60și L-a pus într-un mormânt nou, al lui însuși, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la ușa mormântului și a plecat.
61Maria Magdalena și cealaltă Marie erau acolo și ședeau în fața mormântului.
62A doua zi, care vine după ziua Pregătirii, preoții cei mai de seamă și fariseii s-au dus împreună la Pilat

Pecetluirea mormântului

63și i-au zis: „Doamne, ne-am adus aminte înșelătorul acela, pe când era încă în viață, a zis: „După trei zile voi învia.”
64 poruncă, dar, ca mormântul fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva vină ucenicii Lui noaptea -I fure trupul și spună norodului: „A înviat din morți!” Atunci înșelăciunea aceasta din urmă ar fi mai rea decât cea dintâi.”
65Pilat le-a zis: „Aveți o strajă; duceți- de păziți cum puteți.”
66Ei au plecat și au întărit mormântul, pecetluind piatra și punând strajă.”

Sfârșitul capitolului