1Dar, câtă vreme moștenitorul este nevârstnic, eu spun că nu se deosebește cu nimic de un rob, măcar că este stăpân pe tot.
2Ci este sub epitropi și îngrijitori, până la vremea rânduită de tatăl său.
Moştenitorul şi credinţa
3Tot așa și noi, când eram nevârstnici, eram sub robia învățăturilor începătoare ale lumii.
4Dar, când a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege,
5ca să răscumpere pe cei ce erau sub Lege, pentru ca să căpătăm înfierea.
6Și, pentru că sunteți fii, Dumnezeu ne-a trimis în inimă Duhul Fiului Său care strigă: „Ava”, adică: „Tată!”
7Așa că nu mai ești rob, ci fiu; și, dacă ești fiu, ești și moștenitor, prin Dumnezeu.
Galatenii şi învăţătorii mincinoşi
8Odinioară, când nu cunoșteați pe Dumnezeu, erați robiți celor ce din firea lor nu sunt dumnezei.
9Dar acum, după ce ați cunoscut pe Dumnezeu sau, mai bine zis, după ce ați fost cunoscuți de Dumnezeu, cum vă mai întoarceți iarăși la acele învățături începătoare, slabe și sărăcăcioase, cărora vreți să vă supuneți din nou?
10Voi păziți zile, luni, vremuri și ani.
11Mă tem să nu mă fi ostenit degeaba pentru voi.
12Fraților, vă rog să fiți ca mine, căci și eu sunt ca voi. Nu mi-ați făcut nicio nedreptate.
13Dimpotrivă, știți că în neputința trupului v-am propovăduit Evanghelia pentru întâia dată.
14Și n-ați arătat nici dispreț, nici dezgust față de ceea ce era o ispită pentru voi în trupul meu; dimpotrivă, m-ați primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe însuși Hristos Isus.
15Unde este, dar, fericirea voastră? Căci vă mărturisesc că, dacă ar fi fost cu putință, v-ați fi scos până și ochii și mi i-ați fi dat.
16M-am făcut oare vrăjmașul vostru pentru că v-am spus adevărul?
17Nu cu gând bun sunt plini de râvnă ei pentru voi, ci vor să vă dezlipească de noi, ca să fiți plini de râvnă față de ei.
18Este bine să fii plin de râvnă totdeauna pentru bine, nu numai când sunt de față la voi.
19Copilașii mei, pentru care iarăși simt durerile nașterii, până ce va lua Hristos chip în voi!
20O, cum aș vrea să fiu acum de față la voi și să-mi schimb glasul; căci nu știu ce să mai cred!
21Spuneți-mi voi, care voiți să fiți sub Lege, n-ascultați voi Legea?
Pilda Agarei şi a Sarei
22Căci este scris că Avraam a avut doi fii: unul din roabă, și unul din femeia slobodă.
23Dar cel din roabă s-a născut în chip firesc, iar cel din femeia slobodă s-a născut prin făgăduință.
24Lucrurile acestea trebuie luate în alt înțeles: acestea sunt două legăminte: unul, de pe muntele Sinai, naște pentru robie și este Agar –
25căci Agar este muntele Sinai din Arabia – și răspunde Ierusalimului de acum care este în robie împreună cu copiii săi.
26Dar Ierusalimul cel de sus este slobod, și el este mama noastră.
27Fiindcă este scris: „Bucură-te, stearpo, care nu naști deloc! Izbucnește de bucurie și strigă, tu, care nu ești în durerile nașterii! Căci copiii celei părăsite vor fi în număr mai mare decât copiii celei cu bărbat.”
28Și voi, fraților, ca și Isaac, voi sunteți copii ai făgăduinței.
29Și, cum s-a întâmplat atunci, că cel ce se născuse în chip firesc prigonea pe cel ce se născuse prin Duhul, tot așa se întâmplă și acum.
30Dar ce zice Scriptura? „Izgonește pe roabă și pe fiul ei; căci fiul roabei nu va moșteni împreună cu fiul femeii slobode.”
31De aceea, fraților, noi nu suntem copiii celei roabe, ci ai femeii slobode. Hristos ne-a izbăvit ca să fim slobozi.