Întoarcerea lui Israel şi unirea celor două împărăţii
1Mâna Domnului a venit peste mine și m-a luat în Duhul Domnului, și m-a pus în mijlocul unei văi pline de oase.
2M-a făcut să trec pe lângă ele, de jur împrejur, și iată că erau foarte multe pe fața văii și erau uscate de tot.
3El mi-a zis: „Fiul omului, vor putea oare oasele acestea să învie?” Eu am răspuns: „Doamne Dumnezeule, Tu știi lucrul acesta!”
4El mi-a zis: „Prorocește despre oasele acestea și spune-le: „Oase uscate, ascultați cuvântul Domnului!
5Așa vorbește Domnul Dumnezeu către oasele acestea: „Iată că voi face să intre în voi un duh, și veți învia!
6Vă voi da vine, voi face să crească pe voi carne, vă voi acoperi cu piele, voi pune un duh în voi, și veți învia. Și veți ști că Eu sunt Domnul.”
7Am prorocit cum mi se poruncise. Și pe când proroceam, s-a făcut un vuiet, și iată că s-a făcut o mișcare, și oasele s-au apropiat unele de altele!
8M-am uitat și iată că le-au venit vine, carnea a crescut și le-a acoperit pielea pe deasupra; dar nu era încă duh în ele.
9El mi-a zis: „Prorocește și vorbește duhului! Prorocește, fiul omului, și zi duhului: „Așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Duhule, vino din cele patru vânturi, suflă peste morții aceștia ca să învie!”
10Am prorocit cum mi se poruncise. Și a intrat duhul în ei, și au înviat și au stat pe picioare: era o oaste mare, foarte mare la număr.
11El mi-a zis: „Fiul omului, oasele acestea sunt toată casa lui Israel. Iată că ei zic: „Ni s-au uscat oasele, ni s-a dus nădejdea; suntem pierduți!”
12De aceea, prorocește și spune-le: „Așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Iată, vă voi deschide mormintele, vă voi scoate din mormintele voastre, poporul Meu, și vă voi aduce iarăși în țara lui Israel.
13Și veți ști că Eu sunt Domnul, când vă voi deschide mormintele și vă voi scoate din mormintele voastre, poporul Meu!
14Voi pune Duhul Meu în voi, și veți trăi; vă voi așeza iarăși în țara voastră, și veți ști că Eu, Domnul, am vorbit și am și făcut, zice Domnul.”
15Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
16„Fiul omului, ia o bucată de lemn și scrie pe ea: „Pentru Iuda și pentru copiii lui Israel care sunt tovarășii lui.” Ia apoi o altă bucată de lemn și scrie pe ea: „Pentru Iosif, lemnul lui Efraim, și pentru toată casa lui Israel care este tovarășa lui.”
17După aceea, împreunează-le una cu alta, într-o singură bucată, așa încât să fie una în mâna ta.
18Și când îți vor zice copiii poporului tău: „Nu vrei să ne lămurești ce înseamnă lucrul acesta?”,
19să le răspunzi: „Așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Iată că voi lua toiagul de lemn al lui Iosif, care este în mâna lui Efraim, și al semințiilor lui Israel care-i sunt tovarășe, le voi uni cu toiagul lui Iuda și voi face un singur lemn, așa că vor fi una în mâna Mea.”
20Toiegele de lemn pe care vei scrie să le ții astfel în mâna ta, sub ochii lor.
21Și să le spui: „Așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Iată, voi lua pe copiii lui Israel din mijlocul neamurilor la care s-au dus, îi voi strânge din toate părțile și-i voi aduce înapoi în țara lor.
22Voi face din ei un singur neam în țară, pe munții lui Israel; toți vor avea un singur împărat și nu vor mai fi două neamuri, nici nu vor mai fi împărțiți în două împărății.
23Nici nu se vor mai spurca prin idolii lor, cu urâciunile lor și cu toate fărădelegile lor. Îi voi scoate din toate abaterile cu care au păcătuit și-i voi curăța; ei vor fi poporul Meu, și Eu voi fi Dumnezeul lor.
24Robul Meu David va fi împărat peste ei, și toți vor avea un singur păstor. Vor urma poruncile Mele, vor păzi legile Mele și le vor împlini.
25Vor locui iarăși în țara pe care am dat-o robului Meu Iacov și pe care au locuit-o și părinții voștri. Da, vor locui în ea, ei, copiii lor și copiii copiilor lor pe vecie, și Robul Meu David va fi voievodul lor în veci.
26Voi încheia cu ei un legământ de pace, care va fi un legământ veșnic cu ei; îi voi sădi și-i voi înmulți, și voi pune Locașul Meu cel Sfânt în mijlocul lor pentru totdeauna.
27Locuința Mea va fi între ei; Eu voi fi Dumnezeul lor, și ei vor fi poporul Meu.
28Și neamurile vor ști că Eu sunt Domnul care sfințește pe Israel, când Locașul Meu cel Sfânt va fi pentru totdeauna în mijlocul lor.”