1În anul al nouălea, în ziua a zecea a lunii a zecea, cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
Dărâmarea Ierusalimului
2„Fiul omului, scrie numele zilei acesteia, numele zilei de azi! Căci chiar în ziua aceasta se apropie împăratul Babilonului de Ierusalim.
3Spune o pildă acestei case de îndărătnici și zi-le: „Așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Pune, pune cazanul și toarnă apă în el!
4Pune bucăți de carne în el, toate bucățile cele bune, coapsa și spata și umple-l cu cele mai bune oase.
5Alege ce e mai bun din turmă și pune lemnele grămadă sub cazan; fă-l să fiarbă în clocot mare și să fiarbă și oasele din el.”
6De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Vai de cetatea cea setoasă de sânge, cazanul cel plin de rugină și de pe care nu se ia rugina! Scoateți bucățile din el, unele după altele, fără să trageți la sorți.
7Căci sângele pe care l-a vărsat ea este încă în mijlocul ei. L-a pus pe stânca goală, nu l-a vărsat pe pământ ca să-l acopere apoi cu țărână.
8Ca să-Mi arăt urgia, ca să Mă răzbun, i-am vărsat sângele pe stânca goală, pentru ca să nu fie acoperit.”
9De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Vai de cetatea cea setoasă de sânge! Vreau să fac un rug mare!
10Îngrămădește multe lemne, aprinde focul, fierbe bine carnea, fă fiertura groasă, ca să se ardă și ciolanele.
11Apoi pune cazanul gol pe jăratic ca să se încălzească, să i se înfierbânte arama, să i se topească murdăria dinăuntru și să i se șteargă rugina.
12Trudă degeaba! Căci rugina de care este plin nu se dezlipește de el, rugina nu se va lua de pe el decât prin foc,
13și tu dorești iarăși nelegiuire în spurcăciunea ta! Pentru că am vrut să te curăț, și nu te-ai făcut curată, nu vei mai fi curățată de spurcăciunea ta până Îmi voi potoli mânia asupra ta.
14Eu, Domnul, am vorbit! Lucrul acesta se va întâmpla, și Eu îl voi împlini! Nu Mă voi lăsa, nu voi avea milă, nici nu Mă voi căi. Vei fi judecată după puterea ta și după faptele tale, zice Domnul Dumnezeu.”
15Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
16„Fiul omului, iată, îți voi răpi printr-o lovitură ce ți-e mai scump în ochi. Dar să nu te jelești, nici să nu plângi și să nu-ți curgă lacrimile pentru ea.
17Suspină în tăcere, dar nu plânge ca la morți! Leagă-ți turbanul, pune-ți încălțămintea în picioare, nu-ți acoperi barba și nu mânca pâinea de jale!”
18Vorbisem poporului dimineața, și seara mi-a murit nevasta. A doua zi dimineața, am făcut cum mi se poruncise.
19Poporul mi-a zis: „Nu vrei să ne lămurești ce înseamnă pentru noi ceea ce faci?”
20Eu le-am răspuns: „Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
21„Spune casei lui Israel: „Așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Iată, voi pângări Locașul Meu cel Sfânt, fala puterii voastre, ce vă e mai scump în ochi, lucrul iubit de voi; și fiii voștri și fiicele voastre, pe care i-ați lăsat după voi, vor cădea uciși de sabie.” –
22Și atunci veți face cum am făcut și eu. Nu vă veți acoperi barba și nu veți mânca pâinea de jale,
23veți sta cu turbane pe cap și cu încălțămintea în picioare, nu vă veți jeli și nici nu veți plânge; ci veți tânji pentru nelegiuirile voastre și vă veți văita între voi. –
24„Ezechiel va fi un semn pentru voi. Veți face întocmai cum a făcut el. Și când se vor întâmpla aceste lucruri, veți ști că Eu sunt Domnul Dumnezeu.
25Tu însă, fiul omului, în ziua când le voi răpi ceea ce face tăria lor, bucuria și fala lor, ce le este scump ochilor și lucrul iubit de ei, pe fiii și fiicele lor,
26în ziua aceea, va veni un fugar la tine ca să-ți dea de știre și să auzi cu urechile tale.
27În ziua aceea, ți se va deschide gura odată cu a fugarului, vei vorbi și nu vei mai fi mut. Vei fi un semn pentru ei, și vor ști că Eu sunt Domnul.”