1Prezbiterul, către preaiubitul Gaiu, pe care-l iubesc în adevăr.
2Preaiubitule, doresc ca toate lucrurile tale să-ți meargă bine, și sănătatea ta să sporească tot așa cum sporește sufletul tău.
3A fost o mare bucurie pentru mine când au venit frații și au mărturisit că ești credincios adevărului și că umbli în adevăr.
4Eu n-am bucurie mai mare decât să aud despre copiii mei că umblă în adevăr.
5Preaiubitule, tu lucrezi cu credincioșie în tot ce faci pentru frați și pentru străini totodată.
6Ei au mărturisit despre dragostea ta înaintea bisericii. Vei face bine să îngrijești de călătoria lor, într-un chip vrednic de Dumnezeu;
7căci au plecat pentru dragostea Numelui Lui, fără să primească ceva de la neamuri.
8Este datoria noastră, dar, să primim bine pe astfel de oameni, ca să lucrăm împreună cu adevărul.
9Am scris ceva bisericii, dar Diotref, căruia îi place să aibă întâietatea între ei, nu vrea să știe de noi.
10De aceea, când voi veni, îi voi aduce aminte de faptele pe care le face, căci ne clevetește cu vorbe rele. Nu se mulțumește cu atât; dar nici el nu primește pe frați și împiedică și pe cei ce voiesc să-i primească și-i dă afară din biserică.
11Preaiubitule, nu urma răul, ci binele. Cine face binele este din Dumnezeu; cine face răul n-a văzut pe Dumnezeu.
12Toți, chiar și Adevărul, mărturisesc bine despre Dimitrie; și noi mărturisim despre el; și știi că mărturisirea noastră este adevărată.
13Aș avea să-ți spun multe lucruri, dar nu voiesc să ți le scriu cu cerneală și condei.
14Nădăjduiesc să te văd în curând, și atunci vom vorbi gură către gură. Pacea să fie cu tine. Prietenii îți trimit sănătate. Spune sănătate prietenilor, fiecăruia pe nume. Amin.